Celebrarea primirii Sacramentelor
După drumul de mai multe luni de pregătire a copiilor, cum am putea organiza primirea Spovezii și a Împărtășaniei astfel încât să fie o experiență memorabilă, dar mai ales să fie o lansare reușită în noua etapă de viață spirituală și în niciun caz o festivitate de final?
Prima Spovadă
În practica actuală, ea are loc cel mai adesea cu o zi înainte de ziua Primei Împărtășanii (sau chiar în acea zi). Separarea momentelor ajută la conștientizarea faptului că este vorba de două Sacramente, nu de un „accesoriu” și un Sacrament. Pentru a sublinia și mai mult acest lucru, primirea Sacramentului de către copii poate fi încadrată într-o celebrare, la care să participe și familiile copiilor. Poate fi o parte de rugăciune în comun, în biserică, urmată de Spovadă (copiii, apoi alți membri ai familiilor lor). Rugăciunea familiilor se poate prelungi și pe timpul Primei Spovezi a copiilor, ca semn de comuniune cu ei. Canonul este recomandat să fie făcut de copii imediat după Spovadă.
O practică ce merită încurajată este aceea ca Prima Spovadă să fie precedată de o reculegere cu copiii, de 1-2 ore, dată fiind vârsta lor. Se poate lua un text biblic și/sau să se vizioneze un desen animat religios care să prezinte milostivirea lui Dumnezeu (ex: parabola fiului risipitor), discutându-se apoi pe marginea celor citite/văzute. Se poate continua cu un moment de rugăciune cu implicarea copiilor (ex: în fața unui crucifix, amintind că Isus Cristos a murit pentru păcatele noastre). În unele parohii, copiii își fac examinarea conștiinței în cadrul acestei reculegeri, în alte părți o fac acasă. Desigur, se va asigura la parohie intimitatea (adică distanța) pentru ca fiecare copil să își poată scrie păcatele fără riscul de a vedea unul hârtia celuilalt. Un avantaj al examinării conștiinței împreună (dar individual) este că astfel copiii pot avea ocazia de a ne cere eventuale lămuriri privitor la întrebările din chestionarul pe care lucrează. Un dezavantaj este că procesul examinării va dura diferit de la un copil la altul, fiind recomandat să existe anumite fișe de lucru care să fie date celor ce termină mai rapid.
După Spovadă sunt diverse practici: de la arderea sau ruperea în bucăți mici a hârtiilor pe care și-au notat păcatele la o mică agapă prin care toți cei prezenți să sărbătorească faptul că acum copiii au sufletele curate de păcat. Dacă Prima Împărtășanie are loc a doua zi, mesajul final către copii și părinți va fi acela de a-i încuraja să petreacă acest timp într-un mod special, lăsând pe cât posibil la o parte televizorul, calculatorul, telefoanele mobile, într-o așteptare bucuroasă în familie a marii sărbători ce va urma.
O altă practică frumoasă legată de Prima Spovadă a copiilor este aceea de a-i îndemna ca, înainte de a veni să primească iertarea sacramentală, să își ceară sincer iertare de la părinți, frați, bunici etc. – nu printr-o cerere formală sau publică, ci în privat. Aceasta pentru a întări în ei conștiința faptului că păcatul rănește nu doar relația cu Dumnezeu, ci și relația cu aproapele. De asemenea, pentru a facilita o experiență profundă a iertării păcatelor, le putem recomanda părinților să anuleze eventualele pedepse pe care le-au primit copiii (ex: să nu folosească telefonul o săptămână).
Desfășurarea Spovezii
În practică, în multe locuri Spovada are o singură formulă cunoscută pe de rost: cea a dezlegării, rostită de preot. De la credincioși nu se (mai) cere să recite anumite formule la început sau la final, preotul punând el întrebări cu privire la căință și propunerea de îndreptare, la care credinciosul răspunde simplu cu „da”. Cu atât mai mult este abordată astfel și Prima Spovadă, în care emoțiile sunt deja suficiente pentru a nu le mai adăuga cea a învățării și a recitării unor formule fixe.
Pe de altă parte, astfel de formule pot fi scrise pe o foaie (un carton) care să fie în confesional. Lăsând la discernământul preotului, recomandăm ca formulele propuse mai jos să fie citite (nu recitate pe de rost) cu ocazia festivă a Primei Spovezi și poate și în alte ocazii (de exemplu în Posturi) în care se organizează un moment de Spovadă special pentru copii. Aceste formule oferă o sinteză valoroasă a elementelor Spovezii (peste care în timp se mai poate așterne uitarea) și citirea lor poate contribui mai mult la a conștientiza ceea ce se petrece în acest minunat Sacrament.
Recomandare: În timp ce aștepți la Spovadă, gândește-te încă o dată la păcatele făcute și la Isus, care a suferit și a fost răstignit pentru păcatele noastre.
Intri, saluți preotul: Lăudat să fie Isus Cristos!
Îngenunchezi, te așezi pe scaun sau stai în picioare și, făcând semnul Sfintei Cruci, spui: Binecuvântați-mă, părinte, ca să-mi pot mărturisi toate păcatele drept și cum se cuvine.
Mărturisirea păcatelor
Dacă nu ești la Prima Spovadă, spui: M-am spovedit ultima dată: … (spui când).
Apoi spui: Mărturisesc lui Dumnezeu și Dvs., părinte, că de atunci am făcut următoarele păcate: … (începi cu cele uitate la ultima Spovadă sau pe care le-ai ascuns; îți mărturisești cu sinceritate și părere de rău toate păcatele, așa cum ți le-ai amintit când ai făcut examinarea conștiinței, fără să ascunzi vreun păcat de moarte).
La finalul mărturisirii păcatelor, adaugi: Îmi pare rău din toată inima de toate păcatele mele, și de cele de care nu îmi aduc aminte, pentru că prin ele l-am supărat pe Dumnezeu. Mă voi strădui din toate puterile, cu ajutorul harului, să nu mai păcătuiesc și să ocolesc ocaziile de păcat.
Asculți sfaturile preotului, răspunzi la întrebările pe care ți le pune. Preotul îți dă canonul și dezlegarea pentru păcatele mărturisite.
Apoi saluți preotul: Lăudat să fie Isus Cristos!
Mergi, dacă este posibil, în biserică, pentru a-ți îndeplini canonul și a-i mulțumi lui Isus pentru harul iertării. Oricum, cât mai repede după Spovadă, din toată inima să spui rugăciunea sau să faci fapta bună cerută de preot. Ai grijă să nu uiți sfaturile primite de la el.
Rugăciune după primirea Sacramentului Spovezii
O, Isuse Mântuitorule, cât sunt de fericit că m-ai curățat de păcate. Acum iarăși suntem prieteni. Acum iarăși mă simt în stare să lupt împotriva ispitelor, cum a luptat David împotriva lui Goliat. Îți promit, Isuse, că mă voi strădui să nu te mai supăr cu păcatele mele.
Întărește-mă cu harul Tău, Isuse, căci eu sunt slab. Preasfântă Fecioară, Mama mea, roagă-te pentru mine și ia sub ocrotirea ta curăția inimii mele. Îngerul meu păzitor, apără-mă de păcate și de ispite, pentru ca mergând pe drumul cel bun să ajung în ceruri, ca să îi mulțumesc lui Dumnezeu în veci. Amin.
Prima Împărtășanie
Aceasta are loc adesea în cadrul Sfintei Liturghii celebrată la hramul comunității, cu ocazia vizitei pastorale a Episcopului sau într-o altă zi de sărbătoare. Copiii vor ocupa desigur un loc proeminent în întreaga celebrare, începând de la organizarea unei mici procesiuni în care să intre în biserică în mod solemn, precedați, de exemplu, de un copil/tânăr purtând crucea și urmați de celebrant/celebranți.
Copiii vor sta în biserică în primul rând (eventual pe scaune special pregătite pentru ei prin împodobire). În cadrul predicii trebuie să se facă referire și la evenimentul Primei Împărtășanii, acest moment fiind o nouă ocazie pentru a întări în copii și în părinții lor conștiința faptului că nu se află la un capăt de drum, ci la intrarea într-o nouă etapă din viața lor, la începutul unei călătorii fascinante cu Prietenul lor, Isus.
Întrucât momentul Primei Spovezi și al Primei Împărtășanii are loc la vârsta priceperii, în cadrul Sfintei Liturghii, înainte de mărturisirea credinței, se va face reînnoirea făgăduințelor de la Botez. Prin acest ritual, copiii își asumă acum în mod conștient ceea ce părinții și nașii au făgăduit în numele lor la Botez, și se angajează în fața comunității creștine parohiale să trăiască identitatea lor de creștini și membri ai Bisericii. Este foarte important ca ei să înțeleagă faptul că sunt parte din Biserică și că prin felul lor de a-și trăi credința contribuie zidirea Bisericii. Aceasta este și o ocazie frumoasă ca toți creștinii prezenți atunci în biserică să își amintească și reînnoiască aceste făgăduințe.
Copiii care fac Prima Împărtășanie solemnă vor fi desigur primii care se vor împărtăși. Momentul Primei Împărtășanii trebuie să fie pentru ei unul de comuniune intimă cu Cristos Euharisticul. Toate obiceiurile locale, ce țin de momentul Primei Împărtășanii, de timpul de dinainte sau de după, trebuie atent verificate dacă ajută la trăirea profundă a momentului, iar dacă nu, să fie treptat eliminate, înlocuite cu unele adecvate.
La finalul Liturghiei, în multe locuri se obișnuiește organizarea, cu participarea copiilor, a unui un mic spectacol cu poezii și cântece sau a unei mici celebrări. Urmează momentul în care copiii vor primi câte o diplomă-amintire de la Prima lor Împărtășanie solemnă și un cadou din partea parohiei, de preferință cărți religioase și obiecte devoționale. După fotografiile de grup, ultimul moment al sărbătorii este de obicei agapa, la care participă familiile și celebranții, dacă se poate chiar întreaga comunitate, ca semn al bucuriei primirii de către copii a Euharistiei.